curcubeu

durerea
un inel dantelat în jurul miezului pământului
mereu străbătută mereu curgând împreună cu ea
printre oameni cu ochii închişi ce îşi caută printre valuri un sprijin
îţi scriu simplu despre izvorul acesta
spatele cu aripi dinţate de fier se împlântă
în ţesutul fraged al poemului
înăuntru se iveşte o închisoare cât pentru răsuflarea unui copil
din tendoane şi vase de sânge terciute
din sfâşierea roşului orfan
se desprinde un curcubeu peste lumi

Rugăciune a Sf Vasile cel Mare (la Catisma a optsprezecea)

Doamne, nu mă mustra cu mânia Ta, și cu urgia Ta nu mă certa! Stăpâne Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu celui viu, miluiește-mă pe mine păcătosul, săracul, golul, leneșul, nepăsătorul, lipsitul, ticălosul, desfrânatul și prea desfrânatul, care mă tăvălesc în păcate împotriva firii, întinatul, nerecunoscătorul, nemilostivul, împietritul, bețivul, aprinsul, obraznicul, îndrăznețul, cel fără de răspuns și nevrednic de iubirea Ta de oameni, dar vrednic de tot chinul și de gheenă și de pedeapsă. Deci, pentru atâta mulțime de greșeli ale mele, izbăvitorule, nu mă pune sub mulțimea chinurilor, ci mă miluiește, că sunt neputincios și cu sufletul și cu trupul, cu judecata și cu gândul, și mă mântuiește pe mine nevrednicul robul Tău, cu judecățile pe care le știi, pentru rugăciunile Preacuratei Stăpânei noastre, Născătoarei de Dumnezeu, și ale tuturor sfinților, care din veac au bineplăcut Ție. Că binecuvântat ești în vecii vecilor. Amin.

Rugăciune a Sf Vasile cel Mare (la Catisma a cincisprezecea)

Stăpâne, Doamne, Iisuse Hristoase, Tu ești ajutorul meu și în mâinile Tale sunt: ajută-mi și nu mă lăsa să-Ți greșesc, că sunt rătăcit! Nu mă lăsa să umblu după voia trupului meu și nu mă trece cu vederea, că sunt bolnav, Doamne! Tu cunoști ce-mi este de folos. Nu mă lăsa să pier pentru păcatele mele! Nu mă părăsi, Doamne, nici nu te depărta de la mine, că spre Tine am nădăjduit! ÎNvață-mă să fac voia Ta, că Tu ești Dumnezeul meu! Vindecă-mi sufletul, că am greșit Ție! Mântuiește-mă pentru mila Ta, că înaintea Ta sunt toți cei ce au necaz pe mine! Altă scăpare n-am, Doamne, fără numai pe Tine! Să se rușineze dar, toți cei ce se scoală asupra mea și cei ce caută sufletul meu ca să-l piardă! Că numai Tu singur ești puternic, Doamne, întru toate, și a Ta este slava, în vecii vecilor. Amin.

Rugăciune a lui Sf Vasile cel Mare (la Catisma a douăsprezecea)

Doamne, Dumnezeul meu, Cel ce ești singur bun și de oameni iubitor, singur bun și blând, singur adevărat și drept, singur îndurat și milostiv, să vină puterea Ta peste mine netrebnicul robul Tău și să mă întărească cu bunăvestirea dumnezeieștii Tale învățături! Așa, Stăpâne, Iubitorule de bine și Iubitorule de milostivire, luminează-mi cele dinăntru ale mele și toate mădularele, cu voința Ta! Curățește-mă de toată răutatea și păcatul! Păzește-mă neîntinat și curat de toată spurcăciunea și lucrarea divolească! Dăruiește-mi după bunătatatea Ta: lucrurile Tale să cuget, poruncile Tale să gândesc, în voile Tale să umblu, de frica Ta să mă tem și cele plăcute Ție să fac, până la suflarea mea cea de pe urmă. Ca după mila Ta cea negrăită să-mi păzești împreună sufletul și trupul, mintea și cugetul meu, biserică nespurcată de orice cursă a potrivnicului. Doamne, Doamne al meu, acoperă-mă cu milostivirea Ta și nu mă părăsi pe mine, păcătosul, necuratul și nevrednicul robul Tău! Că Tu, Doamne, ești sprijinitorul meu și întru Tine este lauda mea totdeauna și Ție slavă înălțăm, Tatălui și Fiului și Sfântului Duh, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

Rugăciune a Sf Vasile cel Mare (la Catisma a patra)

Ție, Doamne, Celui singur bun și nepomenitor de rău, îmi mărturisesc păcatele mele. La Tine cad eu nevrednicul, strigând: greșit-am, Doamne, greșit-am și nu sunt vrednic să caut la înălțimea cerului, din pricina mulțimii nedreptăților mele! Ci Tu, Doamne al meu, dăruiește-mi lacrimi de pocăință, Cel ce ești singur bun și milostiv, ca întru ele să mă rog Ție, ca să mă curățești mai înainte de sfârșit de tot felul de păcate. Că prin înfricoșătoare și groaznice locuri va fi să trec, despărțindu-mă de trup, și mulțime de diavoli înfricoșători și fără omenie mă vor întâmpina și nimeni nu va călători împreună cu mine, ca să-mi ajute, sau să mă scoată. Pentru aceasta, cad la bunătatea Ta, ca să nu fiu dat celor ce-mi fac strâmbătate, nici să se laude asupra mea vrăjmașii mei, Bunule Doamne! Nici să zică: iată, ne-ai venit în mâinile noastre și ne-ai fost dat nouă! Nu, Doamne, nu-Ți uita îndurările Tale; nici nu-mi răsplăti după fărădelegile mele și nici fața Ta nu ți-o întoarce de la mine! Ci pedepsește-mă Tu, Doamne, însă cu milă și cu îndurare; Iar vrăjmașul să nu se bucure de mine, ci stinge înfricoșarea ce mi-o insuflă și toată lucrarea lui o fă deșartă, și-mi dă nedefăimată calea cea către Tine, Bunule Doamne! Căci de am și greșit, dar la alt doctor nu am năzuit, nici nu mi-am întins mâinile către un dumnezeu străin. Deci nu lepăda rugăciunea mea, ci mă ascultă, pentru bunătatea Ta și întărește inima mea întru frica Ta! Facă-se darul Tău peste mine, Doamne, ca un foc, care să ardă gândurile mele cele necurate. Că Tu ești, Doamne, lumina cea mai presus de toată lumina, bucuria cea mai presus de toată bucuria, odihna cea mai presus de toată odihna, viața cea adevărată și mântuirea care dăinuiește în vecii vecilor. Amin.

altfel de genealogie

sora mea e o ciută
când scutură copita
sar scântei miraculoase
gingăşia razelor de soare
prin pielea toată urechi roz
abia le poate prinde în căuş

sora mea e o jerbă de flăcări
din pântecul aceleiaşi mame venim şi cântăm

lut

(lui Ph.)

e o iluzie că suntem separați
lutul meu îl va strânge aerul
în palme când îl vei respira
uit de ce mă aflu aici
dacă îți pierd amprenta din colțul ochilor

m-ai întrebat de ce nu te mai iubesc
de ce e Dumnezeu
între noi

suntem doi orbi

ochii îmi iau foc
din inimă cad bulgări de cuvânt
rostogoliți

frunzele stau acum dereticate la rădăcina copacilor
de parcă niciodată n-ar fi fluturat pe ramurile verzi
sfidând gravitația o culoare caldă se împletește
aurie peste vibrațiile rănite ale pământului

unde negrul e doar o părere
trag de pe chip o fâșie de întuneric
mai strâng pleoapele o clipă a îmbrățișare
într-un joc de-a v-ați ascunselea
din care începe să picure sânge
aștept

iertarea
preaalba lumină