Rugăciune a Sf Vasile cel Mare (la Catisma a cincea)

Dumnezeule cel drept și lăudat! Dumnezeule cel mare și puternic! Dumnezeule cel mai înainte de veci, Care asculți rugăciunea omului păcătos: ascultă-mă întru acest ceas și pe mine, Cel ce ai făgăduit să asculți pe cei ce Te vor chema întru adevăr. Să nu te îngrețoșezi de mine, cel ce am buze necurate și sunt cuprins de păcate. Nădejdea tuturor marginilor pământului și a celor ce sunt pe mare departe, apucă arma și pavăza și Te scoală întru ajutorul meu! Scoate sabia și stai împotriva celor ce mă prigonesc! Ceartă duhurile cele necurate și le alungă de la fața mea, a nepriceputului!Să se depărteze de la gândul meu duhul urâciunii și al pomenirii de rău, duhul zavistiei și al vicleniei, duhul îngrozirii și al lenevirii, duhul mândriei și al oricărui fel de răutate, să mi se stingă toată aprinderea și pornirea trupească, care se stârnește prin lucrarea diavolească, să mi se lumineze sufletul și trupul și duhul meu cu lumina cunoștinței Tale celei dumnezeiești. Ca prin mulțimea îndurărilor Tale ajungând la unirea credinței, întru bărbat desăvârșit și la măsura vârstei, să slăvesc împreună cu îngerii și cu toți sfinții preacinstitul și de mare cuviință numele Tău, al Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

Rugăciune a Sf Vasile cel Mare (la Catisma a nouăsprezecea)

Stăpâne, Hristoase Dumnezeule, Cel ce cu patimile Tale ai vindecat patimile mele și cu rănile Tale ai tămăduit rănile mele, dăruiește-mi lacrimi de umilință mie, celui ce mult Ți-am greșit! Împrumută trupului meu din mireasma trupului Tău celui de viață făcător și îndulcește sufletul meu cu cinstit Sângele Tău, de amărăciunea cu care m-a adăpat potrivnicul. Înalță către Tine mintea mea cea târâtă în jos și mă ridică din prăpastia pieirii! Că nu am pocăință, nu am umilință, nu am lacrimi de mângâiere, care întorc pe fii la moștenirea lor. Întunecat sunt la minte de patimile lumești, nu pot căuta spre Tine la durere, nici nu mă pot înfierbânta cu lacrimile dragostei celei către Tine. Dar, Stăpâne Doamne, Iisuse Hristoase, Vistieria bunătăților, dăruiește-mi pocăință desăvârșită și înnoiește iarăși în mine întipărirea chipului Tău! Deși eu Te-am părăsit, Tu însă nu mă părăsi! Ieși de mă caută și mă întoarce iarăși la pășunea Ta, numărându-mă iarăși cu oile cele alese ale Turmei Tale! Hrănește-mă și pe mine împreună cu dânsele, cu verdeața dumnezeieștilor Tale Taine, pentru rugăciunile Preacuratei Maicii Tale, și ale tuturor sfinților Tăi. Amin.