Căutați pe Domnul, toți ce smeriți din țară, care săvârșiți faptele legii Domnului; căutați dreptatea, căutați smerenia; poate veți fi feriți de ziua mâniei Domnului (Sfânta Scriptură: Sofonie)

Capitolul 1 (Proorocie împotriva lui Iuda și a Ierusalimului. Ziua mâniei Domnului)

1.Cuvântul Domnului care a fost către Sofonie, fiul lui Cuși, fiul lui Ghedalia, fiul lui Amaria, fiul lui Iezechia, în zilele lui Iosia, fiul lui Amon, regele lui Iuda
2. „Voi nimici totul de pe fața pământului”, zice Domnul.
3. „Voi nimici oamenii și dobitoacele, păsările cerului și peștii mării! Voi face să se poticnească nelegiuiții și voi pierde pe oameni de pe fața pământului”, zice Domnul.
4. „Și voi întinde mâna Mea împotriva lui Iuda și împotriva tuturor locuitorilor din Ierusalim și voi distruge din locul acesta pe Baal până la ultimele lui rămășițe, numele slujitorilor săi, împreună cu ai preoților;
5. Și pe toți cei ce se închină, pe acoperișuri, oștirii cerului, și pe toți cei ce slăvesc pe Domnul, dar se jură și pe Milcom;
6. Pe cei ce se întorc de la Domnul, și cei care nu-l caută pe Domnul și nu năzuiesc spre El.”
7. Tăceți toți înaintea Domnului Dumnezeu, că aproape este ziua Lui, că Domnul a pregătit ospăț și a sfințit pe cei chemați ai Lui!
8.Și în ziua ospățului voi pedepsi pe căpetenii și casa regelui și pe toți cei care se îmbracă în veșminte străine;
9. Voi pedepsi pe cei care sar peste prag și umplu casa stăpânilor lor de silnicie și viclenie.
10. Și se va ridica în ziua aceea un strigăt de la Poarta Peștilor, urlete din cetatea cea nouă și mare larmă peste coline.
11. Urlați voi, locuitori ai Macteșului, căci toți cei care fac negoț sunt nimiciți și cei care sunt cântători de argint sunt distruși.
12. Și în ziua aceea, voi scormoni Ierusalimul cu făclii și voi pedepsi pe toți cei care zac pe drojdia lor și zic în inima lor: „Dumnezeu nu face nici bine, nici rău!”
13. Pentru aceasta, averea lor va fi distrusă și casele lor pustiite; și vor zidi case, dar nu le vor locui; vor sădi vii, și din vinul lor nu vor bea.
14. Aproape este ziua cea mare a Domnului, aproape este și zorește într-una. Se aude venind ziua Domnului! Viteazul va țipa groaznic atunci.
15. Zi de mânie este ziua aceea, zi de strâmtorare și de jale, zi de pustiire și de nimicire, zi de întuneric și de beznă, zi de nori și de negură;
16. Zi cu sunet de trâmbiță și de strigăte de război împotriva cetăților întărite și a turnurilor înalte.
17. Voi strâmtora pe oameni și vor merge ca orbii, căci împotriva lui Dumnezeu au săvârșit păcate; sângele lor vărsat ca fi ca pulberea și trupurile lor ca gunoiul.
18. Nici aurul, nici argintul nu vor putea să-i izbăvească în ziua mâniei Domnului, căci tot pământul va fi mistuit de focul mâniei Lui; căci El va distruge, da, va pierde într-o clipă pe toți locuitorii pământului.

Cap. 2 Îndemn spre pocăință. Mustrarea neamurilor

1. Umblă după lege și fii cu rânduială, neam fără rușine.
2. Până a nu vă toca mânia mărunt ca paiele, până să nu ajungă la voi aprinderea mâniei Domnului, pînă să nu vină la voi ziua întăririi Domnului.
3. Căutați pe Domnul, toți ce smeriți din țară, care săvârșiți faptele legii Domnuuli; căutați dreptatea, căutați smerenia; poate veți fi feriți de ziua mâniei Domnului.
4. Căci Gaza va fi părăsită și Asalonul dărâmat; în miezul zilei va fi scos poporul din Așdod și Ecronul va fi ras de pe pământ.
5. Vai vouă, locuitori ai ținutului de lângă mare, din neamul Cheretienilor! Cuvântul Domnului se îndreaptă către voi! Îți voi face atâta pagubă Canaane, țară a Filistenilor, că nu va mai rămâne nici un locuitor!
6. Și ținutul cel de lângă mare, Cheretul, va ajunge pășune pentru ciobani și târle pentru oi.
7. Și va fi o bucată de pământ lângă mare pentru cei rămași din Iuda, unde își vor paște turmele; seara se vor sălășlui în casele din Ascalon, căci Domnul Dumnezeul lor îi va cerceta și îi va întoarce din robie.
8. Am auzit de defăimarea Moabului și de batjocorirea fiior lui Amon, care au defăimat poporul Meu și își măreau țara în paguba hotarelor lui.
9. Pentru aceasta, viu sunt Eu, zice Domnul Savaot, Dumnezeul lui Israel, că Moabul va fi ca Sodoma și fiii lui Amon ca Gomora, un loc plin de mărăcini, o ocnă de sare și o pustietate pentru totdeauna. Cei rămași din poporul Meu îi vor jefui și pe cei scăpați cu viață îi vor stăpâni.
10. Iată ce li se va întâmpla din pricina semeției lor, pentru că au batjocorit și s-au trufit împotriva poporului Domnului Savaot.
11. Atunci Domnul va fi înfricoșător pentru ei, căci El va distruge pe toți dumnezeii pământului și înaintea Lui se vor închina locuitorii ținuturilor celor mai de departe, fiecare din locul său.
12. Și voi, Etiopienilor, veți fi doborâți de sabia Mea la pământ!”
13. Atunci El va întinde mâna Sa și spre miazănoapte și va nimici Asiria, va pustii Ninive și o va preface în pustietate.
14. În mijlocul cetății vor sălășlui turmele și toate dobitoacele pământului. Și pelicanul, ca și ariciul vor sta pe capetele stâlpilor din ea; vuietul vântului se va auzi la ferestre și pustiul se va întinde până pe prag, căci lemnăria de cedru a fost smulsă din loc.
15. Iată cum a ajuns cetatea cea veselă care stătea fără grijă și care zicea în sine: „Eu sunt și nici una nu mai este ca mine!” Cum a fost pustiită și prefăcută în culcuș pentru dobitoace! Oricine va trece pe lângă ea va fluiera și va arăta cu mâna.

Cap. 3: Mustrarea Iudeilor pentru fărădelegi; făgăduința izbăvirii

1. Vai de cetatea răzvrătită și pîngărită, cetatea asupririi!
2. N-a luat aminte la nici un semn, și n-a primit nici o dojană; în Domnul nu și-a pus nădejdea și nici nu s-a apropiat de Dumnezeul ei.
3. Căpeteniile ei sunt, în mijlocul ei, lei care răcnesc; judecătorii ei, lupi de seară care nu păstrează nimic pentru a doua zi;
4. Proorocii sunt oameni ușuratici, vicleni; preoții pângăresc cele sfinte și calcă legea.
5. Domnul este drept în mijlocul ei și nu face nici o strâmbătate; în fiecare dimineață El dă la lumină dreptatea; El nu lipsește niciodată și nici nu cunoaște nedreptatea.
6. Nimicit-am neamurile, pustiit-am turnuriloe lor, ulițele le-am lăsat goale și fără nici un trecător; cetățile lor au fost pustiite și n-a mai rămas în ele nici un locuitor.
7. Și am zis: „Acum te vei teme de Mine și te vei lăsa învățată și locașul tău nu va mai fi nimicit așa precum am hotărât!” Dar ei mai vârtos se sileau să facă fapte și mai nelegiuite.
8. Pentru aceasta, așteptați-mă, zice Domnul, pînă în ziua când mă voi scula ca mărturie! Căci gândul Meu este să strâng laolaltă toate neamurile și să adun regatele, ca să vărs peste ele întărâtarea Mea și iuțimea urgiei Mele. Și tot pământul va fi mistuit de văpaia mâniei Mele.
9. Atunci voi da popoarelor buze curate, ca toate să se roage lui Dumnezeu și cu râvnă să-i slujească Lui.
10. Din ținuturile de cealaltă parte a fluviilor Etiopiei, închinătorii mei, risipiții Mei, Îmi vor aduce prinoase.
11. În ziua aceea nu te vei mai rușina de toate faptele tale cu care ai păcătuit împotriva Mea, căci atunci voi da la o parte pe cei ce petrec  în chip trufaș, iar tu nu te vei mai îngâmfa în muntele cel sfânt al meu.
12. Și voi lăsa în mijlocul tău un neam smerit și sărac, care va nădăjdui întru numele Domnului.
13. Cei care vor mai rămâne din neamul lui Israel nu vor săvârși nedreptate și nu vor grăi cuvânt de minciună și nu se va afla în gura lor limbă vicleană. Ci ei vor putea să mănânce și să se odihnească, fără să se teamă de cineva.
14. Bucură-te, fiica Sionului, saltă de veselie, Israele; veselește-te și te bucură din toată inima, fiică a Ierusalimului!
15. Căci Domnul a înlăturat judecățile rostite împotriva ta și a întors pe vrăjmașii tăi. Domnul, Împăratul lui Israel, este în mijlocul tău; tu nu vei mai vedea nici o nenorocire.
16. În ziua aceea se va zice Ierusalimului: „Nu te teme, Sioane, căci mâinile tale nu vor slăbi.
17. Domnul Dumnezeul tău este în mijlocul tău ca un izbăvitor puternic. El se va bucura foarte de tine și în dragostea Lui va tresălta și va cânta de bucurie pentru tine.
18. Voi strânge laolaltă pe cei ce sunt întristați și fără sărbători, și vor fi iarăși dintre ai tăi, deși ocara apasă asupra lor.
19. Și în ziua aceea voi stârpi pe toți asupritorii tăi, voi izbăvi pe cei care șchiopătează și pe cei izgoniți îi voi strânge de pe drumuri, și îi voi face de laudă și cu nume, în ținuturile în care fuseseră făcuți de ocară.
20. În vremea aceea vă voi aduce înapoi. Și în clipa în care vă voi aduna vă voi face de laudă și cu nume la toate popoarele pământului, când în fața lor voi întoarce din robie pe robii voștri”, zice Domnul.

În căutarea drumului pierdut (TVR 1, 6 octombrie 2010)

Blogul lui RAFAEL UDRIŞTE: ÎN CĂUTAREA DRUMULUI PIERDUT: "TVR1, Semne, 6 octombrie 2010, ora 7.55Pornind de la necesitatea însănătoşirii morale a societăţii româneşti prin inocularea cu insistenţă ..."

Rugăciune a Sf. Vasile cel Mare (la Catisma întâia)

Stăpâne atotputernice și necuprins, Putere începătoare de lumină și nepătrunsă, Părintele Ființei celei ipostatice și Purcezătorul Duhului Tău celui de o putere, Care pentru îndurările milostivirii  și pentru negrăita bunătate nu ai trecut cu vederea firea omenească cea cuprinsă de întunericul păcatului, ci dumnezeieștile lumini ale sfintelor Tale învățături le-ai strălucit în lume mai întâi prin lege și prin prooroci, iar mai apoi prin Însuși Fiul Tău cel Unul-Născut, Care ai binevoit să ne răsară nouă trupește și la strălucirea luminii Tale să ne povățuiască; fie urechile Tale luând aminte la glasul rugăciunii noastre și ne dăruiește nouă, Doamne, cu inimă neadormită și trează să petrecem toată noaptea acestei vieți așteptând venirea Fiului Tău și Dumnezeului nostru, Judecătorul tuturor, nu culcați și dormind, ci priveghind și cugetând la lucrarea poruncilor Tale să ne aflăm, și întru bucuria Lui împreună să intrăm, unde este glasul cel neîncetat al celor ce prăznuiesc și nespusa dulceață a celor ce privesc frumusețea feței Tale celei negrăite. Că bun și iubitor de oameni Dumnezeu ești, și Ție slavă înălțăm, Tatălui celui fără de început, împreună și Unuia-Născut Fiului Tău și Preasfântului și bunului și de viață făcătorului Tău Duh, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin!

clipe de pasăre

soare zvon? pic-sămânță frunză-uscată moale-iarbă privirea unui om

Rugăciune a Sf. Vasile cel Mare (la Catisma a șaisprezecea)

Doamne Sfinte, Cel ce întru cele de sus locuiești și spre cele smerite privești și cu ochiul Tău cel a toate văzător cauți spre toată zidirea, înaintea Ta am plecat grumazul sufletului și al trupului și Ție ne rugăm, Sfinte al sfinților: tinde mâna Ta cea nevăzută din sfânt locașul Tău și ne binecuvântează pe noi pe toți! Iartă-ne greșeala cea de voie și cea fără de voie, cea cu cuvântul sau cu fapta. Dăruiește-ne nouă, Doamne, umilință, dăruiește-ne lacrimi duhovnicești din tot sufletul, pentru spălarea păcatelor noastre cele multe! Dăruiește mila Ta cea mare peste toată lumea Ta și peste noi, nevrednicii robii Tăi! Că binecuvântat și preaslăvit este numele Tău, al Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

Rugăciune a Sf. Vasile cel Mare (la Catisma a douăzecea)

Doamne Iisuse Hristoase, Dumnezeul meu, miluiește-mă pe mine, păcătosul și-mi iartă mie, nevrednicului robului Tău, câte ți-am greșit în toată vremea vieții mele până acum și orice am păcătuit ca un om, cu voie sau fără de voie, cu lucrul sau cu gândul, cu mintea sau cu gândul, din nesocotință sau din înfumurare, din multă trândăvie sau din lenevie: ori de m-am jurat pe numele Tău cel sfânt, ori de am jurat strâmb, ori de am hulit în gândul meu, ori de am ocărât pe cineva, ori de am năpăstuit, sau am întristat, sau am mâniat cu ceva, sau am furat, sau m-am desfrânat, sau am mințit, sau am mâncat pe ascuns, sau pe vreun prieten care a năzuit la mine l-am trecut cu vederea, sau pe vreun frate l-am necăjit și amărât, sau stând la rugăciune  și la cântare, mintea mea cea rea a alunecat spre răutăți; sau m-am desfătat peste cuviință, sau am râs nebunește, sau am spus glume, sau m-am trufit, sau la măriri deșarte m-am gândit, sau la frumusețe deșartă am privit și m-am biruit de ea, sau am bârfit, sau m-am lenevit la rugăciune, sau porunca duhovnicului nu am păzit, sau vorbe deșarte am grăit, sau altceva rău am făcut, sau acestea toate și mai mult decât acestea am făcut și nu le mai țin minte, miluiește-mă, Doamne, și mi le iartă toate, ca un bun și de oameni iubitor, ca în pace să adorm și să dorm, cântând, binecuvântând și slăvindu-Te pe Tine, împreună cu Cel fără de început al Tău Părinte și cu Preasfântul și bunul și de viață făcătorul Tău Duh, Amin.

Rugăciune a Sf. Vasile cel Mare (la Catisma a treisprezecea)

Doamne Sfinte, Cel ce locuiești întru cele înalte și cu ochiul Tău cel a toate văzător privești spre toată zidirea, înaintea Ta am plecat grumazul sufletului și trupului și Ție ne rugăm, Sfinte al Sfinților: tinde-ți mâna Ta cea nevăzută din sfânt Locașul Tău și ne binecuvintează pe noi pe toți. Și orice Ți-am greșit Ție cu voie sau fără de voie, ca un Dumnezeu bun și iubitor de oameni, iartă, dăruindu-ne și bunătățile Tale cele din lume! Că Ție se cuvine a ne milui și a ne mântui pe noi, Dumnezeul nostru și Ție slavă înălțăm, Tatălui și Fiului și Sfântului Duh, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.